Kagami Biraki: Reinnoirea Spiritului

De : Christopher Caile

Traducere : Mihaela Mariuta

Kagami Biraki, care in traducere inseamna “Deschiderea oglinzii” (cunoscuta si ca "Ceremonia ruperii orezului"), este o sarbatoare traditionala japoneza care se tine in multe scoli traditionale de arte martiale (dojo-uri) de obicei in a doua sambata sau duminica din ianuarie, pentru ca toti studentii sa poata participa. Este o traditie veche a samurailor datand din secolul 15 care a fost adoptata in artele martiale moderne incepand din 1884 atunci cand Jigora Kano (fondatorul judo-ului) a instituit obiceiul la Kodokan, sediul organizatiei sale.

De atunci, alte arte japoneze, cum ar fi aikido, karate, si jujutsu, au adoptat sarbatoarea care marcheaza oficial inceperea noului an – o traditie a reinnoirii, rededicarii si spiritului.

In Japonia, Kagami Biraki este inca practicata de multe familii. Marcheaza sfarsitul sarbatorilor Noului An care este de departe cea mai mare sarbatoare a anului – ceva care combina sarbatoarea Craciunului, orientarea catre familie a Zilei Recunostintei, amestecate cu agitatia vacantei si a calatoriilor.

Este perioada in care intreaga natiune (cu exceptia industriei serviciilor) intra in vacanta. Este de asemenea o perioada dedicata familiei si o intoarcere la radacinile traditionale – rugaciuni si ofrande la altarul Shinto si Templele Budiste, imbracarea in kimono, mancare traditionala si jocuri. Este de asemenea o perioada in care tatii sunt liberi sa se relaxeze si sa isi petreaca timpul cu familia, sa discute, sa joace jocuri, sa manance si, in vremurile moderne, sa se uite la televizor. Este si timpul pentru apeluri de curtoazie catre superiorii si asociatii de afaceri, ca si catre clientii fideli. Munca incepe la aproximativ o saptamana dupa inceputul lunii, dar petrecerile cu prietenii si colegii continua.

In dojo-urile cele mai traditionale, pregatirea pentru sezonul noului an incepe ca in cele mai multe gospodarii. Catre sfarsitul anului, dojo-urile sunt curatate, se fac reparatii, oglinzile sunt lustruite si totul bine randuit. In Japonia, multe dojo-uri pastreaza traditia unei ceremonii de purificare. Se arunca sare prin dojo, aceasta fiind un simbol traditional al puritatii (bunatate si virtute), iar apoi este maturata cu ramuri de pin.

De multe ori, cu aceasta ocazie se aseaza decoratii in dojo. In vechea Japonie, acestea aveau o simbolistica puternica, dar in ziua de azi cei mai multi le considera doar decoratiuni traditionale de sarbatoare. Prajituri de orez asezate una peste alta, de multe ori cu o portocala in varf (reprezentand gradinile) si alte decoratiuni se aseaza in centrul ceremonial al dojo-ului, shinzen. Numite Kagami Mochi, aceste prajituri de orez sunt rotunde in forma vechilor oglinzi de metal si facute dintr-o coca tare de faina de orez. Acestea simbolizeaza noroc deplin si din abundenta. Ruperea acestora (sau deschiderea lor) este “Deschiderea oglinzii”, de unde vine numele Kagami Biraki. In mod traditional, se mananca bucati din acestea, adeseori intr-o supa de soia.

Centrul spiritual al dojo-ului cu decoratiuni de sarbatoare. In partea de sus, altarul in miniatura este flancat de ramurile de pin asezate in vaze. Dedesubt, in stanga, sunt asezate prajiturile de orez (Kagami Mochi). In mijloc este o copie a unui coif de samurai, iar la dreapta, un butoias ceremonial de sake, un alt simbol al sarbatorilor.

Alte decoratiuni se numesc kadomatsu, care includ bambus (un simbol al posturii drepte si al cresterii), ramurele de prun (un simbol al spiritului) si crengi de pin (din muntii care sunt simboluri ale longevitatii). Se aseaza crengi de pin in jurul dojo-ului, in principal pe usi si in vaze mici pe ambele parti ale kamidana care este un altar Shinto in miniatura (de obicei asezate pe un raft inalt pe centrul ceremonial). Crengile de pin sunt singura ornamentatie care nu se scoate dupa Kagami Biraki.

O alta decoratie este Shimenawa, care este facuta din fire rasucite de paie de orez. Se gaseste adesea pe usa de intrare in dojo sau deasupra intrarii in locul de antrenament al dojo-ului. Acesta este un simbol al norocului si se credea in mod traditional ca ajuta la tinerea la distanta a spiritelor rele.

Pentru practicantii de arte martiale de astazi, insa, sarbatoarea Kagami Biraki a Anului Nou nu are nici o semnificatie religioasa. Aceasta continua totusi vechea traditie a samurailor de incepere a noului an. Este si momentul in care participantii se angajeaza intr-o actiune comuna si isi rededica spiritul, efortul si disciplina spre anumite scopuri, cum ar fi antrenamentul.

Sarbatorirea Anului Nou in vechime Traditia japoneza a Anului Nou isi are radacinile in credintele populare ale Chinei agrare.

Daca se dorea o recolta bogata, se considera necesar sa se creeze mai intai o atmosfera calda, umana, in care sa creasca recolta. Foarte importante in acest proces erau legaturile de familie si comuniunea bazata pe sange, obligatii si munca, care in timpul acestei sarbatori erau si mai stranse datorita sarbatorii si a faptului de a fi impreuna.

In Japonia, aceasta traditie a evoluat intr-o sarbatoare Shinto bazata in principal pe venerarea unei zeitati Toshigama, (care se credea ca viziteaza fiecare gospodarie in noul an) pentru a asigura productia celor cinci cereale: orez, grau, ovaz, soia si mei.

In asteptarea vizitei zeitatii, oamenii faceau curatenie si apoi isi decorau casele pentru a le infrumuseta pentru aceasta. Se inaltau rugi si se sunau clopotele templelor pentru a tine spiritele rele la distanta. Anul Nou incepea cu vizite la Altare si ceremonii familiale si rituale – toate legate de Toshigama. Desi in ziua de azi intelesul celor mai multe dintre aceste obiceiuri Shinto au fost uitate, multe din ritualuri raman in forma traditiilor de sarbatori.

Simbolismul oglinzii, care este centrul Kagami Biraki, dateaza din mitul trilogiei initiale (impreuna cu sabia si bijuteria) a crearii Japoniei. Pana in secolul 15, Shinto interpretase oglinda si sabia ca simboluri importante ale virtutilor pe care ar trebui sa le venereze natiunea. Acestea mai simbolizeaza si creatia, legitimitatea si autoritatea Imparatului si, prin extensie, clasa samurailor insasi ca parte a sistemului feudal.

Oglinda le permitea oamenilor sa vada lucrurile asa cum sunt (bune sau rele) si astfel reprezenta corectitudinea sau dreptatea. Oglinda mai era si un simbol al Zeitei Soarelui – un spirit temut (fata de lumina a zeitatii).

Sabiilor li se atribuise de multa vreme calitati spirituale de catre samurai. Iar posesia acestora a contribuit la un sens al scopului si destinului inerent in cultura samurailor. Unele sabii erau atat de legendare incat se credea ca poseda un spirit al lor propriu (kami).